Jay’s Show

În prezent este imposibil să faci o afirmație critică sau vag ofensivă la adresa unei persoane aparținând unei alte rase sau culturi, fără să fii catalogat imediat ”rasistu’ !!!„ În 99% din cazuri nici măcar nu interesează de unde a pornit atitudinea sau dacă ținta ”actului rasist„ poate că își merită cu adevărat critica.

Dincolo de acestea, din experiența personală și a câtorva cunoștințe, amici sau prieteni, am tras o serie de concluzii, care ar putea fi utile celor care intră în contact cu alte culturi și care pun înaintea prejudecăților nevoia de adaptare reală.

Chinezii:
- foarte rar negociază prețurile și când o fac nu te aștepta la mari reduceri
- chiar dacă știu limba țării în care s-au stabilit, se prefac că o vorbesc foarte prost
- sunt ermetici ca micro-societate, nu leagă relații cu ”europenii„, formează enclave
- sunt nemuritori: își transmit actele de identitate (permisele de sedere, în general) de la unul la altul
- seamănă foarte mult cu românii în ceea ce privește atitudinea atunci când fac comerț; ospătarii sau chelnerii sunt trași la copiator, după original românesc

Marocanii:
- agresivi
- cârcotași
- buni comercianți, dar trebuie să fii mereu foarte atent la marfa pe care ți-o pun în sacoșă (te târguiești pentru ceva și obții ceva asemănător, uneori stricat)
- muncesc doar cât trebuie, în stil italian, iar când e Ramadan îi poți lasă să stea acasă, sunt inutili.
- hoții lor concurează cu cei români; atenție: acționează în haite iar cei tineri (chiar și minori) au arme albe și le folosesc, în general

Negrii africani (din orice țară, nu prea am văzut diferențe):
- bărbații: cu bun simț, sociabili, dar încearcă mereu să te păcălească, să îți vândă o porcărioară
- femeile: cele mai lipsite de bun simț elemente umane pe care eu personal, le-am întâlnit
- se spune că negrii africani, în general, sunt super sportivi, rezistenți la efort și foarte în formă fizic. poate că e doar o legendă urbană, deoarece majoritatea vând poșete, gentuțe contrafăcute, tablouri copiate la imprimante, curelușe, ochelari din plastic, mărgeluțe și alte nimicuri. cineva se întreba: ”cum poate un om tânăr, în plină formă, să stea toată ziua pe trotuar și să vândă punguțe”. pe șantiere vezi unul la 100.000 muncitori. altcineva, care a lucrat cu ei în Africa, susținea că nu a văzut ființe umane mai leneșe… or fi doar prejudecăți.
- agresivi dacă situația o cere.

Într-o discuție, cineva mă întreba dacă sunt rasist. Inițial credeam cu sinceritate că nu sunt, dar trăind în mijlocul ”multi-culturalității” a trebuit să recunosc față de mine că există generalizări pe care le fac vis-a-vis de anumite grupuri etnice, culturale sau naționale. Încerc să nu fiu rasist dar uneori diferențele culturale mă compleșesc. Consider că e ipocrit să te declari iubitor a tuturor națiilor sau culturilor doar din punctul de vedere al turistului, fără a fi trăit efectiv în mijlocul lor… ”E ușor a scrie versuri/ Când nimic nu ai a spune…”

Undeva, în depărtare, înspre linia orizontului apar semnele viitorului val de xenofobie made in Italy. Din fericire pentru noi, românii, nu mai prezentăm același interes și, în plus, s-a exagerat suficient pe seama noastră. În colimator au început deja să intre, treptat, musulmanii! Semne discrete de coordonare și premeditare se întrevăt în presă, care pregătește deja terenul destinat linșajului public.
Urmează, după rețeta care nu dă greș, evidențierea și hiperbolizarea câtorva infracțiuni, după care atacurile directe și instigarea populației. Interesant este că și de această dată elementul pe care se va miza este tot frica (lipsă de imaginație din partea marilor strategi?). Dar acum nu va mai fi doar frica de necunoscut ci și frica de ceea ce este complet diferit. Ne așteaptă vremuri zbuciumate! Pariul meu este de maxim 6 luni.

Ieri seară, la o bere, cineva spunea despre cât de mult îi detestă pe negri. “Cu arabii te mai înţelegi, îi bagi in mă’sa şi tot lucrează, până la urmă. Dar cu negrii, nu ai nicio şanşă, dacă nu vor. Pleacă şi îţi zic printre dinţi: albule!”.

De aici pseudo-revelaţia: negrii ne zic nouă “albi” şi nimeni nu se supără. Noi dacă interpelăm o persoană de culoare cu “negrule” se cheamă că îi discriminăm şi că suntem rasişti. La fel şi cu ţiganii: cică nu îi putem numi “ţigani”, spun unii snobi, însă ei au în vocabular şi folosesc normal, fără probleme, cuvântul “gadjo” care înseamnă chiar tip, persoană, individ ALB (am preluat şi noi de la ei şi a ieşit “gagiu”).

Deci, până la toată urma, e chestiune de manipulare şi instigare, ca de obicei.

Preambul: în italiană sunt acceptate două forme pentru român: romeno și rumeno. Lingviștii din Peninsulă nu s-au putut decide care dintre ele este cea corectă, iar presa utilizează ambele indiscriminat. În opinia mea, corectă este doar prima formă, ”romeno”.

Cafeaua de dimineață a avut gust de ignoranță și rasism. Totul a pornit de la o glumă a lui C., care a folosit termenul ”ostracizat”… 5 minute de râsete, comentarii glumițe ca să ne dăm seama că mama lui F. deduce semnificația cuvintelor din context, nu le cunoaște. Apoi a urmat întrebarea: ”Dar voi vă numiți rumeni (rumâni) ca să vă deosebiți de romi?” Alte 5 minute de explicații, finalizate de inițiatorul discuției, mr. C., cu ”romii au legătură cu românii cum au legătură și cu romanii; simplă coincidență de nume”.

P.S.: în Europa, cei mai mulți țigani sunt pe teritoriul României: circa 2 milioane. Urmează Bulgaria și Spania, cam pe același loc, cu circa 750.000, Ungaria cu 550.000 și Turcia cu aproximativ 400.000. Italia are doar 100.000. Totalul estimat al populației de țigani în Europa este de 8 milioane.

Rezumat pentru cei care nu sunt la zi cu situatia:

Italia, chiar daca nu recunoaste, e in plina criza economica… nivelul de trai scade pe zi ce trece iar oamenii sunt din ce in ce mai nemultumiti. Clasa politica a tot incercat sa dea vina, la inceput pe euro, care a dublat preturile, apoi pe razboaiele in care mai sunt bagati, anul trecut au orchestrat magistrat atacul impotriva romanilor dar, cu toate acestea, e din ce in ce mai evident ca lucrurile merg prost, foarte prost. Incetul cu incetul se reintra in situatia de acum circa 45 de ani. Istoria chiar se repeta pentru cei care nu o inteleg.

Vulgarizarea subiectului

In contextul mai sus descris romanii joaca un rol interesant. In 5 ani, din 2002 pana in 2007, numarul lor a crescut exponential in Peninsula, ultimul recesamant indicand o cifra oficiala de peste jumatate de milion, la care se adauga cel putin la fel de multi, neoficiali. Impactul unei asemenea mase de oameni asupra structurilor sociale, administrative, sanitare etc. si asupra moralului populatiei nu se poate neglija, macar din bun simt. Oricata deschidere ar avea o societate si oricat de toleranta ar fi, frictiunile sunt inevitabile. Daca adaugam la tensiunea de baza aspecte ca: 90% dintre imigranti fac parte din patura de jos a societatii din care au plecat, 0,3% din ei sunt infractori, tot cam atatia sunt tigani (curioasa coincidenta) – etnie care nu e chiar bine vazuta de restul lumii civilizate, in ciuda eforturilor de a se integra (sic!) avem reteta de succes a unui conflict inter-national. Evit cat pot utilizarea termenului „rasism” pentru ca il consider foarte slab adaptat din engleza.

Astfel, civilizat-civilizat, dar un piculet de incarcatura electrica nervoasa parca tot ti-ar excita cativa neuroni si cateva grupe de muschi.