Complexul sârbesc

O discuţie cu C.D.T. m-a pus pe gânduri. Iniţial discutam despre generalităţi, chestii organizatorice, impact şi altele… Apoi brusc, subiectul a luat o turnură pătimaşă, naţionalistă:

„Noi mereu am avut complexul ăsta sârbesc, mereu i-am invidiat pentru felul în care înţelegeau să fie ca popor. Ei sunt aici (în Italia) o comunitate extrem de mică, o mână de oameni. Dar ştii cât de uniţi sunt? Extrem de bine organizaţi. La români, dorinţa de a fi şef e prea mare în toţi. De ce nu există o singură asociaţie, care să îi reprezinte pe toţi? Care să fie formată din profesionişti şi oameni capabili? Sunt 86 de asociaţii româneşti în Italia şi unele sunt formate din 2-3 persoane… Opt-zeci-şi-şase!” (repetă silabisind)

Dezbinarea comunităţii româneşti din Italia este deja celebră… probabil în curând se va spune „uniţi ca românii” pentru a sublinia lipsa de consens. Situaţia noastră este jenant de clară: o mână de indivizi au reuşit, cu doze impresionante de tupeu nesimţit, să iasă cumva în faţă, să îi convingă pe italieni şi pe o parte a politicienilor că ei ar reprezenta ceva. Acum, ceilalţi români, poate mai competenţi, poate mai patrioţi, se găsesc într-o situaţie similară anului ’89…

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Pseudo-analize și etichetat , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s