INRI si alti regi ai unor razboaie care nu ne privesc

Pe multe din crucile de lemn care impodobesc cimitirele crestine vedem prescurtarea „INRI”. In cele iudaice nu stiu daca exista, curiozitatea nu m-a impins chiar pana acolo.inri

Din pruncie, de cand bunica sau mamica, te taraie dupa ele la indreptat cute cerebrale prin biserici, te lovesti mereu cu privirea de un barbat batut in cuie pe o cruce si care pare a suferi. Inca nu constientizezi, dar suferinta exprimata nu e umana, nu e durerea provocata de niste piroane care-ti rup oasele si te tin cu mainile ridicate pana mori prin asfixiere. E o suferinta demna, cumva plina de compasiune, e o suferinta ideologica. Evident, supra-umana si din care tu inveti, inconstient, ca asa trebuie tratate problemele vietii, cu multa rabdare, dragoste si ingaduinta. Chiar daca te fura pe fata, te umileste sau te face sa traiesti in conditii inumane. Rabda, dragostea le va rezolva pe toate.

Mai cresti, inveti sa citesti, si printre multe alte simboluri si exprimari codificate, vezi, mereu, deasupra barbatului in suferinta, scris INRI. La inceput te intrebi ce-o fi, apoi te obisnuiesti ca e acolo si nu te mai intereseaza. Odata chiar ai intrebat-o pe bunica sau mamica, dar si-au ascuns ignoranta dupa un „ei lasa, nu mai pune tu intrebari din astea”. Viata a mers mai departe, bunicul a murit iar pe crucea lui au scris INRI. Te-ai maturizat, ai copiii tai, sotia si mamica ii duc in continuare la spalat creierul intr-un loc unde mai dai si bani pentru asta. Inevitabil, ajungi la 80 de ani, si ai norocul sa ramai cu mintea limpede in timp ce te pregatesti de marea trecere. Desi modest, sarac pentru unii, ai fost un om chibzuit toata viata, asa ca iti pregatesti cu seninatate si maturitate sicriul si crucea. Lasi loc doar pentru data mortii, cu speranta ca va intarzia cat mai mult. Privesti crucea cu nostalgie, gandindu-te la cum a trecut timpul, ca o clipa, la cate lucruri ti-ar mai fi placut sa faci si cate nu le-ai facut. O lacrima aproape ca isi face loc in coltul ochiului drept, singurul ramas bun. Dar, brusc, simti cum ceva nu-i in regula. Ceva nu se leaga, iti creste brusc tensiunea si inima pare sa uite cati ani are. Ochiul se trezeste la viata si se concentreaza pe cele patru litere din varful crucii: INRI. Te intorci catre fiul tau, care vorbeste incet cu propriul fiu, care la randul lui isi tine in brate viitorul, o fetita de doar doi anisori, stranepoata ta. Privirea iti fuge de la unul la altul, te induiosezi si uiti de ce te-ai intors brusc spre ei. A fost ultima ocazie de a afla ce inseamna cele patru litere. Preotul care iti canta „vesnica pomenire”, pe ton plictisit dar cuviincios, nu iti stie ultima curiozitate, ultima sclipire a inteligentei care te-a deosebit de Grivei si Joiana. Iar ceilalti sunt prea indurerati pentru intui, ghici, gandurile tale, niste preocupari aproape intelectuale.

Tabloul de sus, desi plastic si usor ironic, l-am putea intalni de mii de ori pe zi. Celor care au ajuns cu lectura pana aici le voi destainui secretul celor patru litere care strajuiesc deasupra mortilor nostri: „Iesus Nazarenus Rex Iudaeorum” adica „Isus Nazariteanul Regele Iudeilor”. Tehnic, este o abreviere contestata, descoperita sau inventata la sute de ani dupa presupusa viata a unui presupus profet.

Da, fara sa fim geniali, la viteza, bunul simt ridica macar doua obiectii. Una de tipul „cum se stia dupa sute de ani, in plina epoca neagra a omenirii, ce a fost scris pe lemnul unuia dintre miile de crucificati romani, cand nu stim cine a omorat oamenii in piata mare acum 25 de ani”. Si o alta de tipul „asa, si? ce legatura am eu, sau avem noi, cu un individ din Nazaret, care este regele jidanilor? Adica de ce ar trebui scris pe crucile tuturor mortilor nostri, ca el a fost regele iudeilor, care traiau bine-merci la vreo 5.000 de kilometri?”. Ca 5.000 de kilometri nu sunt o gluma, distanta dintre Botosani si Torino fiind mai mica de  2.000.

Dar religia n-are nicio legatura nici cu bunul simt, nici cu logica. Teologii iti vor raspunde in limbaj de lemn si fara argumente reale: stim din Scripturi iar inscriptia este o marturie a traditiei milenare a crestinismului. Dar nu-ti vor vorbi despre identitatea culturala a propriului neam, nu-ti vor spune despre „crucile” care in epoca romana erau doar un par, nu o cruce, nu vor aminti de faptul ca insisi iudeii au intervenit pe langa Pilat sa stearga treaba aia sau sau adauge faptul ca regele erau auto-declarat. Nu-ti vor spune nici macar faptul ca Nazaret, astazi, e un oras din Israel, un oras rupt in bucati din punct de vedere religios, cu 7 (sapte) religii oficial recunoscute ca avand aceeasi importanta. Unde musulmanii domina iar din iudeii de alta data a ramas doar mandria. Unde fiecare se crede mai presus decat altul si se injunghie intre ei in numele unor „adevaruri absolute” gratuite si absurde. Un oras care n-a evoluat, a ramas la stadiul de acum 2.000 de ani si unde mandria propriei credinte ucide mai mult decat accidentele rutiere.

In concluzie, credinciosi fideli zicalei „crede si nu cerceta”, cand deasupra voastra va fi infipta o cruce pe care scrie „INRI” sa stiti ca tocmai ati fost inregimentati in oastea unui presupus auto-declarat rege al unui oras si neam pierdut in istorie, care a trait la mii de kilometri si n-are nicio legatura cu tara, neamul sau lumea in care voi ati capatat constiinta de sine.

PS: cei care au cruci de marmura au scapat de umilinta, pentru ca nu se mai scrie treaba de mai sus. Fiecare litera costa in plus si, pana la urma, radem, glumim, dar nu dam bani pe chestii fara sens. Lasa, ca mamaia se odihneste bine si fara sa-i faca reclama regelui de peste mari si tari.

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în maxime si ultrarealiste și etichetat , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s